Øn perioada 26-29 iunie, Sala Polivalentå ”Lascår Panå” din Baia Mare a gåzduit Campiontul European de Culturism, Fitness æi Bodyfitness (categoriile juniori, juniore æi Masters). Romπnia æi-a respectat statutul de favoritå æi a ocupat prima poziœie øn clasamentul general. Romπnia a fost reprezentatå de 37 de sportivi, iar la startul competiœiei s-au aliniat peste 200 de participanœi din 24 de œåri. Œara noastrå a cπætigat competiœia pe echipe, cu 152 de puncte acumulate, fiind urmatå øn clasament de Cehia (106 p) æi Rusia (89 p).

Irina Munteanu, cea mai titratå sportivå din concurs, de douå ori campioanå mondialå la culturism, nu a avut probleme speciale øn a-æi adjudeca victoria la categoria Masters. La Baia Mare, ea a ønvins-o øn toate cele trei runde pe rusoaica Ekaterina Sinitsyna, medaliatå cu bronz la Campionatul European de anul trecut de la Skopje. 

 

Båimåreanca Laura Cupæa s-a impus øn proba de fitness junioare atπt la categoria sub 163 cm, cπt æi la categoria Overall, ønbunåtåœindu-æi performanœa de anul trecut (locul 4).

Sportivii romπni au fåcut legea

Øn øntrecerea de fitness juniori, categoria Open, Liana Pall, mai micå øn dimensiuni, dar mai bine definitå decπt adverasarele ei, s-a impus, fiind urmatå pe podium de alte douå romπnce, Alina Duœå æi Diana Vrabie.

Ionuœ Man s-a impus categoric øn proba de fitness juniori, fiind urmat pe poziœia a treia a podiumului de un compatriotul Christian Costescu.

Eugen Kantor (culturism, Masters, peste 60 ani), Vasile Cråciun (Culturism, Masters, 40-49 ani, categoria uæoarå), Tanita Zetea (bodyfitness, categoria uæoarå) æi Judit Palecian (culturism, masters, categoria Open) au completat zestrea de medalii a delegaœiei Romπniei.  

 

CASETE

 

Spectacol total la Baia Mare

Pe lπngå probele propriu-zise, spectatorii au mai putut participa la demonstraœii de fitness, culturism, skandenberg sau taekwondo. Printre invitaœii de lux s-au numårat Rafael Santonja, preæedinte atπt al Federaœiei Internaœionale de Culturism æi fitness, cπt æi a forului similar european, Pawel Fillebon, vicepreæedintele al Federaœiei Europene de Culturism æi Fitness, æi membri ai Biroului Executiv, care s-au declarat satisfåcuœi de modul øn care a fost organizatå competiœia.

 

Sportivii romπni medaliaœi:

 

Fitness junioare pπnå øn 163 cm ønålœime:

1. LAURA CUPÆA (ROM∏NIA)

2. Renata Meri (Ungaria)

3. Tatiana Smirnova (Rusia)

 

Fitness juniorare categoria Overall

1. LAURA CUPÆA (ROM∏NIA)

2. Zaneta Balsewicz (Polonia)

 

Fitness juniori categoria open:

1. IONUŒ MAN (ROM∏NIA)

2. Tomas Pichnarcik (Slovacia)

3. CHRISTIAN COSTESCU (ROM∏NIA)

 

Bodyfitness junioare pπnå øn 163 cm ønålœime:

1. Jana Kolbaska (Slovacia)

2. TANITA ZETEA (ROM∏NIA)

3. Anna Zubrilina (Rusia)

 

Culturism junioare categoria open:

1. LIANA PALL (ROM∏NIA)

2. ALINA DUŒÅ (ROM∏NIA)

3. DIANA VRABIE (ROM∏NIA)

 

Culturism Masters femei categoria Open:

1. IRINA MUNTEANU (ROM∏NIA)

2. Ekaterina Sinitsyna (Rusia)

3. JUDIT PALECIAN (ROM∏NIA)

 

Culturism Masters bårbaœi 40-49 ani, pånå la 70 kg:

1. Carlo Capucci (Italia)

2. Henryk Hryszkiewicz (Polonia)

3. VASILE CRÅCIUN (ROM∏NIA)

 

Culturism Masters bårbaœi peste 60 ani categoria Open:

1. Vladimir Uljanov (Lituania)

2. Adolf Hopf (germania)

3. EUGEN KANTOR (ROM∏NIA)

 

Clasament general

1. ROM∏NIA 152 puncte

2. Cehia 106 p

3. Rusia 89 p 

 

 

 

În afară de criza financiară şi implicarea DNA în câteva cazuri de corupţie, fotbalul românesc nu şi-a rezolvat nici una dintre hibele majore din sezonul trecut. Lipsa banilor şi a spectatorilor, infrastructura deficitară, corupţia, neprofesionalismul şi lipsa rezultatelor palpabile vor mai fi parte integrantă din viaţa echipelor de fotbal cel puţin încă un an.

Fiţele jucătorilor
M-am săturat de tatuaje, haine stridente de firmă, maşini de zeci de mii de euro sau de chefurile zilnice ale fotbaliştilor. După ce dau interviuri în care mutilează limba şi folosesc aceleaşi expresii uzate (“vom da totul pe teren”, “vrem să ne mulţumim suporterii” sau “sunt trup şi suflet alături de echipă”), jucătorii practică pe teren un simulacru de fotbal, apoi intră în silenzio stampa pentru că au fost huiduiţi de suporteri. Impresia generală e că fotbaliştii din România iau prea mulţi bani pentru prestaţia din teren şi că le-a dispărut plăcerea de a juca.

Stadioanele

Să urmăreşti pe stadion meciurile din Liga I nu mai este de mult o plăcere. Scaune murdare sau rupte, lipsa grupurilor sanitare, maldărele de seminţe şi de ziare de la meciuri anterioare, bătăile dintre jandarmi şi ultraşi, dansurile lascive de la tribuna oficială în timp ce fanii îngheaţă în ploaie, ocuparea locului de către alt spectator sau preţurile exagerate la magazinele din interiorul arenelor sunt doar câteva dintre deficienţele întâlnite pe stadioane, după ce ai băgat adânc mâna în buzunar pentru bilet.

Scuzele arbitrilor

După fiecare etapă de campionat, auzim că “a greşi este omeneşte”. Odată cu scandalul în care este implicat patronul lui FC Argeş, Cornel Penescu, am aflat câţi euro costă de fapt o “greşeală” şi că să munceşti, în limbajul “fluieraşilor”, înseamnă să te “lupţi” cu fetele de consumaţie aduse de reprezentanţii cluburilor şi să te distrezi pe banii grupărilor din Liga I.

Corupţia

În ultima vreme, fotbalul românesc a ocupat paginile ziarelor mai ales din cauza scandalurilor legate de corupţie. “Mită pentru arbitri” de la Piteşti, Cazul “Valiza” sau ultimele acuzaţii la adresa unor înalţi oficiali FRF au scos la iveală legături neortodoxe între patroni de club, angajaţi, jucători, arbitri şi angajaţi federali. Din păcate, deşi s-au promis sancţiuni exemplare pentru cei prinşi cu “ocaua mică”, dovezile concrete (înregistrări ale convorbirilor telefonice, valize pline cu euro sau note de filaj) au fost trecute cu vederea, iar cazurile - muşamalizate.

Neglijarea tinerelor talente

Oficialii se plâng că nivelul fotbalului românesc scade de la un an la altul, dar mulţi dintre ei nu au mai fost de ani de zile să urmărească un meci de juniori. În schimb, după mulţi ani de sacrificii, tinerii talentaţi se ratează în ligile inferioare sau preferă să plece în străinătate la vârste fragede pentru o şansă reală de a deveni fotbalişti.

Decăderea echipelor cu tradiţie

După al Doilea Război Mondial, echipe de legendă (Ripensia, Venus, Carmen, Chinezul, Unirea Tricolor) au fost desfiinţate de comunişti pentru că erau puternic ancorate în “orânduirea burgheză”. După Revoluţie, alte cluburi româneşti şi-au dat ultima suflare (Inter Sibiu, Corvinul Hunedoara, Progresul) sau se zbat în mediocritate (UTA, “U” Cluj, Petrolul), dar de această dată din cauza nepăsării autorităţilor locale, care nu dau bani pentru sport.

Am gasit o chestie interesanta pe un blog. Cica s-a facut un sondaj de opinie in randul femeilor, pentru a se afla principalele 5 lucruri pe care le cauta ele la un barbat. Iata ce a rezultat:
1) Sa arate bine (inalt, musculos, ochi albastrii, blond etc.)
2) Sa fie sensibil
3) Sa aiba bani
4) Sa fie rabdator si atent (n.r.-lingau)
5) Sa aiba sub 25 de ani

Deci asta vor femeile. Am ramas putin descumpanit, pentru ca dupa calculele mele nu indeplinesc (hai, poate cu indulgenta bifez la pct 4 rabdator), niciuna dintre cerinte. Nu sunt nici inalt, nici musculos (spre rusinea mea am inceput de burta!), am ochii caprui si sunt brunet. Delicat sunt, dar numai pentru ca racesc foarte usor, bani nu am avut, nu am si probabil voi muri sarac. Sunt rabdator si atent pana imi sare capsa, in plus sunt gelos. In octombrie implinesc deja 26 de ani, asa ca am toate defectele pentru a nu fi Fat-Frumosul nici unei fate pana la sfarsitul vietii mele sau, daca o cuceresc cu umorul meu de prost gust (unora chiar le place) pot fi sigur ca se gandesc la altcineva. :))))))

Asta a fost ceea ce reiese din sondaj. In realitate cred ca lucrurile nu stau chiar asa. Astept o reactie de la fete (dar nu tampenia ”conteaza ce e in interior” ca nu suntem chirurgi) ca sa demontam ”mitul” si sa mai castig si eu putin respect de sine.

1) Pentru unii Romania e o tara frumoasa, bogata, cu oameni primitori, cu potential. Haha. Pentru idioti poate, care mai traiesc inca intr-o lume perfecta si pentru care Mos Craciun inca intra pe horn. Pentru noi, mare majoritate, e o fasie de pamant -in parte arid, in parte parjolit, in parte murdarit de oameni - unde multi trudesc si putini agonisesc, unde legea e mai permisiva decat in multe din junglele lumii și unde sa fii hot neprins pare cea mai profitabila meserie. M-am gandit serios pentru a gasi cea mai buna meserie pentru romani și cred ca am gasit-o. Asasin platitConsider ca l-a cata ura si frustrare strangem in noi zi de zi, nu ar fi o problema sa tragem un glont in cap unui necunoscut pentru un pumn de bani. Aici ne-a adus bataia de joc si democratia prost inteleasa.

2) Poate multi se vor intreba ”Ce l-a apucat si pe asta de ne spune lucruri pe care le stim din clasa I?”. Nu mai suport ipocrizia de la televizor, din mass-media in general. In urma cu cativa ani, radeam de un prieten care imi marturisea ca nu mai poate sa se uite la televizor deoarece ii venea sa vomite. L-am suspectat de ipocrizie in acel moment sau, in cel mai rau caz, de teribilism. Intre timp, tipul a ajuns sa aiba la activ aproape 3 ani de restrictie auto-impusa si, sincer, pare omul cu cel mai pronuntat chef de viata dintre toti cunoscutii mei. Se spune ca televizorul indobitoceste, dar nu ne-am gandit niciodata ca suntem un popor usor de adus sub papuc, care nu este satisfacut decat atunci cand poate sa-si planga de mila. Asa ca, de azi, voi incerca sa reduc treptat doza de ”drog”, pana voi ajunge sa anulez efectul nociv.

Jocul Unirii Urziceni contrasteaza puternic cu orasul unde evolueaza. Cenusiu, cu strazi desfundate si ønconjurat de ciulini, Urziceniul, adevarat fiu al Campiei Baraganului, cu cei doar 17.000 de locuitori, nu pare capabil sa poata sustine o echipa de fotbal care sa reziste øn Liga 1, cu atat mai putin sa-i insufle dorinta de a fi cel mai bun. Cu toate acestea, apariœia trupei lui Dan Petrescu øn peisajul fotbalului romanesc,  ønseamna revenirea la luptele de gladiatori, dupa ce, timp de 20 ani, mingicareala mioritica a fost o afacere a bufonilor din teren si a conducatorilor cu vechi apucaturi de militieni. Unde altii au vazut jucatori refuzati si ciurucuri, antrenorul a vazut rotite ale unui mecanism ce functioneaza la fel de precis ca un ceas elvetian. Pe langa puterea fizica, elevii lui Dan Petrescu au impresionat prin puterea de a se lupta pentru fiecare minge ca si cum ar fi ultimul lucru din viata lor.

Inaintea acestui week-end, ce se anunta unul tulbure, romanii se gasesc in fata unei dileme: sa votez sau sa nu votez. Prima varianta ar presupune indeplinirea unei obligatii cetatenesti de baza, implicarea in treburile cetatii si instalarea in Parlament, cea mai importanta forta a unui stat, a unor oameni capabili si bine intentionati, care sa apere drepturile cetatenilor de rand si nu ale afaceristilor rapace si ale baronilor locali.Sa nu votezi ar insemna sa eviti luarea unei decizii transante prin situarea intr-o tabara politica, fapt ce sigur va fi regretat cu varf si indesat in urmatorii 4 ani.


Daca ar fi sa tinem cont ca pana la votul universal (dreptul cetatenilor de a participa direct si egal indiferent de sex, rasa, religie, nationalitate, nivel de pregatire, stare materiala, la alegerea si constituirea institutiilor centrale si locale ale puterii de stat, dar si de a fi ales) a fost cucerit dupa indelungi lupte, iar stramosii nostri au fost nevoiti sa infrunte prejudecati, ce priveau statul social si economic (a existat censul de avere si cel de sex), in mod sigur trebuie votat.

Daca ar fi sa tinem, de asemenea, cont de faptul ca protestul la adresa clasei politice (prezenta la vot, dar neaplicarea stampile in dreptul nici unui candidat), care se prefigureaza la acest scrutin, nu va da nici un rezultat, pentru ca se va lua in considerare si va da castig de cauza candidatului, ce va aduna mai multe voturi (in cazul unui numar mare de astfel de voturi albe, ajungandu-se chiar la indeplinirea majoritatii de catre cel situat pe primul loc), trebuie sa ne ducem la urne.


Daca vom privi in trecut si vedem ca absenteismul a dus la instalarea in functii de raspundere a unor persoane ce au venit cu mana goala si promisiuni, dar au plecat cu limuzine, vile, fabrici, uzine, hoteluri si probabil si amante intretinute din banii contribuabililor, adica ai nostrii, trebuie sa ne ducem la vot.

Dar daca privim afisele electorale ce murdaresc stalpii, gardurile, zidurile sau copacii, din care fete rotunde cu aluri porcine arunca priviri nerusinate si hraparete, ca niste lupi ce asteapta transa de miei, este de inteles daca la sectii de votare nu se vor deplasa mai mult de 35% din populatia cu acest drept.


Priviti cateva sloganuri ale oamenilor po (rc) litici si traducerea dintr-o limba veche dar bine cunoscuta in Romania: nesimtirea fara margini.

Incearca si cu o femeie! - Codruta Arvinte, Colegiul 1 Bacau = Pentru un vot pot aduce pe drumul ce drept chiar si un homosexual
De 18 ani stai in genunchi. Ridica-te romane! -Tot Codruta = Am ramas cu sechele dupa atata ciufuleala...vreau sa spun politica

Ei cu ei, noi cu voi! - PD-L = Nu-i votati pe ei, ca noi va ajutam sa traiti pana veti muri

Hai la Revolutie! - Cristian Boureanu (daca nu stiti cine e, cautati poze cu modelul Valentina Pelinel, el e alaturi, sta ca mucii de gard) = Am fost consilier de imagine a lui Decebal Traian Remes, eu i-am spus ca mai bine i-a cabanos decat cartabos, ca e mai bun pentru ficat


El a dovedit ca poate! - Radu Stroe  (PNL Baia Mare) = I can do it all night!, dupa modelul Roman - Apaca, nu vrem flori, nu vrem valuta, vrem ca Stroe sa ne ...

Promovam o Romanie mandra si prospera, Pentru o viata mai buna - PNL = Daca ati sti cat de greu mi-a fost sa traiesc intr-o vila cu 20 de camere, sa mananc si sa beau pana ma doare ficatul, sa tot dorm in Parlament pe scaunele alea tari, iar portofelul imi strica forma pantalonilor atat de umflat e. Mai votati-ma o data ca o sa revansez: voi cumpara scaune moi, sa am si eu o viata mai buna, ce dracu!

Competenta si stabilitate, guvernam pentru tine - PSD+PC = hai ca mai e putin, se poate, ii mai pacalim o data, o sa vada ei, m-au facut prostanac pe mine, pe mine, ma, care sunt competenta si stabilitatea si guvernarea intruchipata. Sarut mana, nea Nelu.

E mai bine pentru tine - Gigi Netoiu = ma taticule, eu zic sa ma votezi ca altfel, aflu cu ce echipa tii, imi aduc jucatorii si o aduc la faliment si pe aia

Egyutt, tovabb - UDMR = Ce dracu, nu mai pica astia in capcana cu autonomia. Mai bine taiem niste hectare de padure si plecam in Ungaria dupa aia

In slujba crucii si a neamului romanesc! - PNG-CD = Sa-mi bag ... in gura lui Dan Voiculescu, si la toata Antena 1, si toti de lucreaza acolo, pe partea economica mai ales, da si pe alte parti

I-a strπns la un loc pe Sadoveanu, Bolintineanu, Iorga, Creangå, Fånuæ Neagu, numeroæi academicieni æi profesori. Nu este vorba de vreun curent literar sau o antologie de literaturå romπnå, ci despre oinå, jocul naœional al romπnilor. Aflatå øntr-un con prelungit de umbrå, din cauza  lipsei banilor æi a publicitaœii, æi consideratå un joc nespectaculos, de persoane care nu våzuserå un meci de oinå niciodatå, dar trebuiau så se ocupe chiar cu promovarea ei, oina s-a menœinut øn viaœå datoritå entuziasmului celor care o practicå.

 

 

Odatå cu intrarea œårii noastre øn UE, Romπnia trebuie så facå cunoscut pe plan internaœional ceea ce øi este specific æi så internaœionalizeze obiceiurile autentice pe care le deœine. Unul dintre lucrurile inedite este oina. De aceea se øncercå constituirea unei echipe naœionale care så participe la convenœii æi parteneriate. "Øncercåm så organizåm un turneu internaœional la Constanœa, la care så participe echipe din œåri care deœin jocuri inrudite cu oina. I-am invitat pe moldoveni, care joacå oina ca æi noi, pe ruæi, care practicå lapta, un fel de oinå mai veche ce se mai joacå øn Maramureæ, pe irlandezi care au Cluich Corr, pe germani cu al lor Schlagball, pe finlandezi care joacå palsepool, pe francezi cu paume æi pe americani, cu care am jucat un meci demonstrativ anul trecut æi care au spus cå oina este un joc dinamic, mult mai complex decπt baseball-ul. De asemenea, øn toamnå am primit o invitaœie din Coreea de Sud, prin intermediul Federaœiei Sportul Pentru Toœi, så participåm la un festival unde fiecare œarå øæi va prezenta sportul naœional. Simpla prezenœå peste hotare æi popularizarea oinei este un caætig, atπt pentru Romπnia cπt æi pentru sportul din œara noastrå", øæi øncepe preæedintele Federatiei Romπne de Oina, Nicolae Dobre, pledoaria pentru cel mai vechi sport din Romπnia.

 

Primul meci televizat de oinå

Anul 2008 a adus mai multe premiere pentru oina. A avut loc pentru prima datå o transmisie øn direct  a unui meci de oinå, pe postul dobrogean Neptun TV, s-a tradus pentru prima datå regulamentul øn limba englezå pentru a fi accesibil æi stråinilor, iar o universitate din Statele Unite vrea så studieze originile baseball-ului æi ønrudirea acestuia cu oina. De asemenea, Æcoala Naœionalå de Antrenori a acceptat 3 cursanœi cu specializarea oinå æi i-a sprijinit cu programa de ønvåœåmant. "Dar fårå fonduri aceste progrese vor råmπne doar un foc de paie. Øncercåm så ne asociem cu o firma romπneascå sau un produs tradiœional, deoarece problema banilor este esenœialå. Jucåtorii de oinå nu sunt pretenœioæi, se ønvoiesc de la serviciu pentru a participa la competiœii æi sunt multumiœi cå pot så vinå så practice oina. Un antrenor de la Arad a luat bani fårå så ætie nevastå-sa æi a adus echipa aici. Dar nu primim nici un ajutor pentru a duce tradiœia mai departe. Anul trecut am primit 400 milioane de lei vechi de la ANS, care ne-a clasat penultimii la buget, dupå noi nu mai este decπt bridge-ul. Øn schimb am primit sprijin de la Consiliul Local Constanœa, un sediu adevårat øn localitate æi suma de 1,5 miliarde", spune Nicolae Dobre despre progresele fåcute anul acesta.

 

 

Jumåtate din sportivi sunt copii

 

Federaœia Romπnå de Oinå are 1.200 de sportivi legitimaœi, dintre care 700 de copii æi o singura liga, Divizia A, cu 16 echipe afiliate. Organizeazå numeroase competiœii oficiale: Campionatul Naœional, Cupa Romπniei, Cupa Federaœiei, Cupa Satelor, plus alte aproape 30 de competiœii regionale, campionatul naœional de juniori I æi II. "Ne confruntåm cu numeroase probleme. Am pierdut mult din cauza lipsei de publicitate, iar multå lume a fost miratå pentru cå mai existå federaœia de oinå. Producåtorul, care a intrat øn posesia matriœei mingii de oinå, profitå de faptul cå este singurul care le produce æi a crescut preœul de la 20 de lei la 40 de lei. La examenul de  titularizare pe posturi, viitorii profesorii de sport au råmas surprinæi cå printre subiecte le-a cåzut æi tehnica aruncårii mingii de oinå, ceea ce nu mi se pare normal", a declarat acelaæi oficial.

 

 

Ambasadorul SUA, indrågostit de sportul naœional romπnesc

Oficialul FRO explicå de ce ambasadorul SUA, Nicholas Taubman, un fan inråit al oinei prezent la toate competiœiile de profil, æi reprezentantul ambasadei Germaniei, Michael Lange, s-au øndrågostit de acest sport. "Oina se joacå la toate vπrstele æi de cåtre toatå lumea, nu suntem rasiæti ca la alte sporturi, existå o solidaritate specialå, iar øn trecut a existat o competiœie pentru fete denumitå oiniœå, pe care øncercåm så o reactivåm din cauza numeroaselor cereri pe care le-am primit. Cu toate cå oamenii sunt tot mai greu de dus la sport, din cauza tentaœiilor, cum ar fi calculatorul, cei care practicå oina, o fac de plåcere nu pentru bani, campionii naœionali nu primesc decπt un tricou, o medalie, iar echipa cπætigåtoare o cupå. A fost un sport uitat, dupa Revoluœie, mulœi au plecat la baseball, dar oina a continuat så existe æi a mers mers mai departe, se bucurå de succes øn rπndul copiilor, dar nu poate progresa decπt dacå existå susœinere financiarå", explicå preæedintele federaœiei.

 

 

Modernizarea oinei

Persoanele implicate øn oinå øncercå modernizarea jocului æi introducerea unor elemente inedite. "Este un sport practicat øn perioada sezonului meteorologic bun. Øn ultima vreme am organizat meciuri demonstrative pe plajå, iar øn perioada rece o så jucåm æi øn salå pentru a menœine jucåtorii øn formå. Am øncercat æi varianta cu 6 jucåtori din cauza costurilor mai mici de deplasare ale echipelor. Så nu uitåm cå handbalul a plecat de la 11 jucåtori æi a cunoscut afirmarea øn 7. Acest sport mai poate fi cosmetizat, actualizat, så fie introduse elemente noi de echipament æi de protecœie. Am propus Ministerului Ønvåœåmantului så introducå aruncarea mingii la precizie sau lovirea acesteia cu bastonul la orele de sport, deoarece acum folosesc o probå æi o minge care nu au nicio legaturå cu oina, iar copii se pot accidenta la umår. Oina este bågatå doar øn programa æcolara a claselor 5-8. Noi vrem så fie introduså æi la liceu pentru cå altfel se rupe continuitatea æi nu avem sportivi care så promoveze la seniori", afirmå domnul Dobre.

 

Istoric

Oina este jocul sportiv tradiţional românesc atestat prima dată documentar la 1364, în Œara Romπneascå, øn timpul domniei lui Vlaicu Vodă, cu origini øn ocupaœia specificå romπnilor, påstoritul. Oina patrunde øn æcoli øn cadrul orelor de educaœie fizicå, iar in 1899 ministrul ønvåœåmπntului, Spiru Haret, organizeazå øntreceri anuale æcolare. Regulamentul jocului de oinå a apårut øn 1912, fiindu-i consacrate mai multe pagini øn Monitorul Oficial al Romπniei. Dupå al doilea råzboi mondial, øæi consolideazå organizarea prin secœii, asociaœii æi competiœii æi este introduså øn programul "Daciadei". Centrele de tradiœie ale acestui sport se gåsesc øn Suceava, Botoæani, Neamœ (Gheråieæti), Bråila, Constanœa, Vaslui, Buzåu, Olteni, Arad, Sålaj, Maramureæ æi Sibiu (Turnu Roæu).

 

 

Regulament

Jocul dintre douå echipe a unsprezece jucåtori, una la bataie æi alta la primire, are douå reprize de 15 minute, cu o pauzå de 5 minute. Echipa la båtaie øncepe jocul, printr-un jucåtor care aruncå mingea øn timp ce un coechipier o loveæte cu bπta æi o trimite cπt mai departe øn terenul adversarilor. Apoi, jucåtorii trebuie så alerge pe culoarele de ducere æi de øntoarcere øn terenul advers ønainte ca aceætia så primeascå mingea de la coechipieri. Terenul måsoarå 70 m lungime æi 32 m låœime, bastonul este confecœionat din lemn de fag fiert æi are o lungime de un metru, iar mingea cπntåreæte 140 de grame æi este umplutå cu pår de cal, bovine sau porc. Posturile ocupate de jucåtori øn teren sunt: fruntaæ, fundaæ, mijlocaæ, mårginaæ la ducere æi mårginaæ la øntoarcere.

 

 

 

 

 

 

Academia Nationala de Educatie Fizica si Sport (ANEFS), cea mai veche si cea mai prolifica institutie de acest profil din tara nostra, infiintata in 1922, nu reuseste sa tina pasul, din punct de vedere al dotarilor si bazei de selectie, cu suratele ei europene.

 

Academia, una dintre cele mai apreciate de pe continent, nu mai este atragatoare pentru tineri care prefera sa se indrepte spre alte domenii. “Ne confruntam cu anumite probleme. Tinerii absolventi de liceu nu doresc sa devina profesori, pentru ca salarile sunt mici, iar ei vor sa castige bani multi, usor si repede. Inainte fcceam sport pentru a prinde o iesire pana in Cehoslovacia sau Bulgaria sa ne cumperam ceva, iar cand ajungeam in RDG era sarbatoare. Din pacate, multi absolventi ai institutiei noastre opteaza pentru alte domenii. Altii pleaca peste hotare si sunt foarte apreciati. Un fost coleg a plecat in Germania unde castiga 4000 de euro pe luna, fiind profesor la o scoala de arte si meserii. Avem un complex ce contine sali de jocuri sportive, gimnastica, judo, atletism, lupte si caminele studentesti. Detinem o baza didactica in Parang unde se practica schiul, o alta la Eforie Nord pentru inot, stadionul Rocar pentru fotbal si tenis. Dar toate au o vechime care se vede cu ochiul liber. Ne lipseste un campus universitar modern, asa cum exista la Chisinau sau la Sofia”, se destainuie rectorul ANEFS-ului, Viorel Cojocaru.

 

“Sa luam exemplul american”

Probleme incep din cadrului invatamantului gimnazial si liceal. „Copii fug de exigenta, sunt scutiti in liceu de educatie fizica, iar in clasa a XII-a se gandesc sa dea Bac-ul la Sport, pentru ca li se pare mai usor, iar, dupa ce nu iau examenul,  se grabesc sa depuna contestatii. Acum, UE ne obliga sa introducem 3 ore de sport pe saptamana, o masura benefica pentru viitor. Ar trebui sa luam exemplul sistemului de invatamant american, care e facut pentru educatie fizica si sport.Fiecare colegiu are echipe la aproape toate disciplinele sportive si se ofera burse generoase tinerilor. De altfel, multi romani au plecat in Statele Unite cu bursa”, declara profesorul universitar.

 

 

1,10 candidati pe loc

Concurenta nu mai este una deosebita, anul trecut fiind sub doi candidati pe un loc. In acest an Academia organizeaza o simulare a examenului de admitere la toate probele prevazute in brosura de admitere, contra sumei de 5 lei, destinata persoanelor care vor da examenul in anii urmatori.  „Daca acum cativa ani se bateau 20-30 de candidati pe un loc, anul trecut au fost 190 de locuri si 210 candidati. Pentru ciclul de master am introdus si managementul si marketingul in activitatile si evenimentele sportive pentru a oferi mai multe optiuni celor ce-l urmeaza. Avem locuri separate pentru sportivii de inalta performanta. Cei admisi trebuie sa fie campioni olimpici, mondiali sau europeni, in primii 6 in lume la disciplinele lor, pentru sporturile individuale,  sau componenti ai loturilor reprezentative si jocuri in cupele europene, pentru sporturile de echipa”, spune Viorel Cojocaru.

 

Cine a trecut pe la ANEFS

Au urmat cursurile Academiei Ion Tiriac, Ivan Patzaichin, Nadia Comaneci, Octavian Belu, Bela Karoly, Mircea Radulescu, Emerich Ienei, Ionut Lupescu, Daniel Prodan, Laura Badea, Marius Urzica, Marian Dragulescu. Anul acesta au absolvit gimnasta Silvia Stroiescu si campionul mondial la aerobic, Bogdan Popa, iar fotbalistii Liviu Ganea si Sorin Paraschiv sunt studentii nostrii. Chiar daca este cunoscuta datorita sportivilor si antrenorilor celebrii care i-au calcat pragul, in Academia au predat nume mari ale culturii romπnesti, precum filosofii Mircea Eliade si Nae Ionescu, laureatului premiului Nobel George E. Palade, presedintele Academiei Romane Constantin Radulescu Motru sau matematicianul Octav Onicescu.

 

 

 

Ionel Pascotå, pilot ce aleargå sub culorile Moto Racing UCM Reæiœa, campion european la categoria UEM CUP, acuzå conducerea Federaœiei Romπne de Motociclism cå øl obstrucœioneazå øn øncercarea de a ajunge øn cea mai prestigioaså competiœie motociclisticå a lumii: Campionatul Mondial MotoGP. Motivul invocat: singurul pilot romπn participant la aceastå competiœie, Robert Mureæan, este fiul preæedintelui FRM.

 

Conflictul a ømpårœit cluburile æi sportivii motocicliæti din Romπnia øn douå tabere cei grupaœi øn jurul lui Ionel Pascotå æi a clubului UCM Reæiœa æi tabåra care sprijinå federaœia. Pascotå provine dintr-o familie cu vechi tradiœii øn sporturile pe douå roœi, bunicul, tatål æi unchiul fiind multiplii campioni naœionali sau balcanici. Øn vπrstå de 29 de ani, el a cucerit de-a lungul timpului 21 de titluri naœionale, balcanice æi europene, fiindu-i decernat, øn 2005, æi titlul de maestru emerit al sportului. Bånåœeanul, considerat cel mai galonat motociclist romπn din toate timpurile, a reuæit så intre øn posesia a douå titluri europene Alpae Adria, în 2007, æi UEM Cup, în 2008. Considerπnd cå aceste rezultate øl recomandå ca un candidat la participarea øn Moto GP, el a cerut ajutorul FRM pentru a putea ajunge la etapele de la Assen (aprilie 2008) æi de la Vallelunga (septembrie 2008).

 

Spre surprinderea sa oficialii FRM care ar fi trebuit så-i fie aproape æi så-l ajute din toate puterile, au refuzat så trimitå actele necesare Federaœiei Internaœionale de Motociclism, susœinπnd cå UEM Cup, nu este o competiœie continentalå, ci o øntrecere regionalå, deæi este organizatå sub patronajul Uniunii Europene de Motociclism (UEM), care are afiliate 42 de federaœii naœionale. Apropiaœii sportivului pun aceastå situaœie pe seama faptului cå preæedintele FRM este Cristian Mureæan, tatål lui Robert Mureæan, singurul sportiv romπn angrenat øntr-o øntrecere de asemenea anvergurå. Prin aceastå acœiune, Pascotå nu ar påtrunde øn MotoGP, iar Robert ar fi singurul pilot romπn din aceastå competiœie, fårå a-i putea fi catalogatå evoluœia. De asemenea, acœiunea ar reprezenta o råzbunare dupå ce Ionel Pascotå a påråsit øn 2005 clubul lui Mureæan, Las Vegas Team racing Arad, æi s-a transferat la UCM Reæiœa.

 

“Singurele reproæuri pe care le-am primit din partea FRM sunt legate de douå aspecte. Mai întâi, este vorba de denumirea de campion european UEM Cup, pe care noi am anunœat-o. Ei considerå cå nu este corect så-l numim aæa, deæi ar fi øndatorirea lor så øl sprijine æi nu så-i punå beœe-n roœi. Pe de altå parte, faptul cå noi am afirmat cå nu am fost ajutaœi så ajungem în Campionatul Mondial la clasa 600. Aici mi s-au adus niæte argumente puerile. Au pretins cå sportivul nu a acceptat sprijinilor FRM æi a transimis asta verbal, în condiœiile în care, noi, tot ce am fåcut, am fåcut în scris. Pot så vå mai spun cå ne-au dat un termen de o såptåmπnå så dezminœim cå Ionel Pascotå ar fi campion european”, a ami spus Adrian Preda.  

 

„Øn 2007, Ionel Pascotå a cπætigat titlul de campion al Austriei æi, datoritå relaœiilor bune pe care le are cu Federaœia de Motociclism din aceastå œarå, studiem cu siguranœå æi posibilitatea de a alerga sub licenœa emiså de ei. Dacå în România nu se poate face performanœå, poate reuæim în altå parte. Cert e cå, în campionatele organizate de FRM, sportivul nostru nu va participa dacå nu se schimbå lucrurile. Cred cå, în acest moment, conducåtorii FRM sunt depåæiœi de situaœie æi încearcå prin orice metodå så acopere unele erori fåcute în trecut. Nu suntem singurii care avem nemulœumiri faœå de modul în care este gestionatå activitatea FRM. Suntem doar primii care am avut tåria de caracter så spunem ce se întâmplå, ceea ce vom face æi în continuare pentru cå nu avem nimic de pierdut. În schimb, va avea sportul românesc dacå lucrurile continuå så råmânå la fel“, a declarat Adrian Preda, preæedintele secœiei motociclism UCM Reæiœa.

 

Robert Mureæan

2001 - Campion national la clasa juniori III

2002 - Vicecampion national la clasa juniori II

2003 - Campion national la clasa 125 cmc

2004 - Vicecampion national la clasa 125 cc GP,

Campion Balcanic la clasa 125 cmc GP

2005 - Alpe Adria (Campionatul Europei Centrale), locul 3 in clasamentul general.

Campionatul European de Motociclism Viteza – primul punct obtinut de un pilot roman in acest campionat

Campionatul Austriei locul 5 in clasamentul general

Primul pilot roman care a fost invitat sa testeze pentru o echipa de uzina. Robert a facut cateva teste pe circuitul de la Jerez pentru echipa KTM Red Bull.

2006 - Locul 5 in etapa de la Assen a Campionatului European.

Prima etapa in Campionatul Mondial de Motociclism Viteza clasa 125 cmc, Marele Premiu al Turciei.

2007 - Campionatul Mondial de Motociclism Viteza clasa 125 cmc

MP al Spaniei - Locul 18 - Ajo Motorsport nicio clasare øn puncte

2008 - Grizzly Gsas Kiefer Racing Valencia locul 21 –nicio clasare øn puncte

 

Ionel PASCOTA

1993 - Medalie de bronz in Campionatul National Clasa 50 cmc
1994 - Medalie de bronz in Campionatul National Clasa 50 cmc
1995 - Vicecampion national la Clasa 50 cmc
1996 - Campion al Romaniei la Clasa 50 cmc
1997 - Campion al Romaniei la Clasa 50 cmc
1998 - Vicecampion national la Clasa 50 cmc
1999 - Debut in ultima etapa in Campionatul National la Clasa 600 Supersport
2000 - Locul 4 in Campionatul National la Clasa 600 Supersport
2001 -Vicecampion national la Clasa 600 Supersport
2002 - Campion al Romaniei la Clasa 600 Supersport
Campion al Romaniei la Clasa 1000 Superbike
Vicecampion balcanic la Clasa 600 Supersport
2003 - Campion al Romaniei la Clasa 600 Supersport
Vicecampion balcanic la Clasa 600 Supersport
2004 - Campion al Romaniei la Clasa 600 Supersport
Campion al Romaniei la Clasa 1000 Superbike
Vicecampion balcanic la Clasa 600 Supersport
La sfarsitul anului 2004 in urma rezultatelor deosebite obtinute i-a fost decernat titlul de Maestru al Sportului.
2005 - Campion al Romaniei la Clasa 600 Supersport
Campion al Romaniei la Clasa 1000 Superbike
Campion balcanic la Clasa 600 Supersport
2006 - Campion al Romaniei la Clasa 600 Supersport
Campion al Romaniei la Clasa 1000 Superbike
Campion balcanic la Clasa 600 Supersport
Campion balcanic la Clasa 600 SuperSport
2007 - Campion European Alpe-Adria la Clasa 600 Supersport
Campion al Austriei la Clasa 600 Supersport

2008 - Campion national la 600 Supersport – campionatul national pe circuit

Campion ROMANIAN SUPERBIKE la Clasa 600 Supersport

Campion European UEM Cup

 

 

1.         Paul Bonhomme (GBR)                9 puncte

2.         Nigel Lamb (GBR)                       8 puncte

3.         Hannes Arch (AUT)                     7 puncte

4.         Alejandro Maclean (ESP) 6 puncte

5.         Nicolas Ivanoff (FRA)                  5 puncte

6.         Steve Jones (GBR)                      4 puncte

7.         Peter Besenyei (HUN)                  3 puncte

8.         Kirby Chambliss (USA)                2 puncte

9.         Mike Mangold (USA)                   1 puncte

10.        Michael Goulian (USA)                0 puncte

11.        Sergey Rakhmanin (RUS)            0 puncte

12.        Glen Dell (RSA)                          0 puncte

Cluburile romanesti de fotbal au fost luate in vizor de forurile europene, din cauza indisciplinei suporterilor si a lipsei de reactie a persoanelor care ar trebui sa asigure desfasurarea meciurilor in conditii normale. Scandarile rasiste, violenta din tribune, obiectele aruncate in suprafata de joc si starea arenelor din Romπnia nu au ramas nebagate in seama de UEFA, care nu va mai tolera alte deraiaje.


Desi UEFA a dat asigurari ca, in judecarea cazurilor de violenta in sport nu va tine cont de antecedentele echipelor implicate, echipele romanesti sunt tinute sub observatie din cauza celor cateva zeci sau sute de suporteri care insotesc echipele si nu se comporta tocmai civilizat. Dupa publicitatea negativa rezultata in urma actelor cu conotatie penala a romanilor stabiliti in tarile Uniunii Europene si microbistii isi dau in petec. Fanii care au insotit nationala la Sofia, pe stadionul Vasil Levski, pentru meciul cu Bulgaria din preliminariile Euro 2008, s-au batut intre ei si au aruncat cu fumigene in peluza ocupata de sustinatorii echipei gazda. În 2006, când Dinamo a jucat în deplasare la FC Bruges, au avut loc incidente in aeronava care a transportat "ultrasii" în Belgia. Doi fani aflati sub influenta alcoolului s-au luat la bataie, deteriorand mai multe scaune ale avionului. Cei doi au fost arestati imediat la aterizarea avionului pe aeroportul din Bruges.

Dinamovistii cei mai violenti
Galeria lui Dinamo cunoscuta ca cea mai violenta din Romania, a mai fost implicata si in incidentele din noiembrie 2005, cand au devastat mai multe benzinarii de langa Sofia, dar si numeroase violente pe stadioanele din tara noastra, precum cele din 2007, de la Buzau sau de la meciul din Cupa UEFA cu Elfsborg. Nici celelate echipe nu au suporteri mai cumpatati. Cei au Stelei au provocat incidente la meciurile de la Vaslui, Galati, Cluj sau la recentul meci din Cupa Romaniei cu CSM Ploiesti, timisoarenii s-au incaierat cu fanii sarbi ai echipei Partizan Belgrad si cu rivalii de la UTA Arad, iar Rapidul este cunoscut pentru comportamentul nefiresc al fanilor, deveniti element de presiune pentru echipele adverse. La Cluj, considerat un pol al civilizatiei in Romπnia, bataile intre sustinatorii echipelor locale, soldate cu raniti, in randul suporterilor, jandarmilor si aoamenilor de pe strada , sunt la ordinea zilei.
 
Rasism
In septembrie 2005, Steaua a fost nevoita sa dispute returul cu Valerenga Oslo din Cupa UEFA, la Constanta, din cauza scandarilor rasiste proferate de suporterii “ros-albastrilor” la meciul disputat pe teren propriu in preliminarii Ligii Campionilor, contra irlandezilor de la Shelbourn. Steaua a trebuit sa achite si o amenda in valoare de 40.000 de franci elvetieni. In aprilie 2005, crainicul Stadionului Ghencea, Gabi Safta a fost suspendat 6 luni pentru ca l-a facut “tigan” pe antrenorul Rapidului Razvan Lucescu, iar pe jucatorii giulesteni, i-a numit “ciori”. In noiembrie acelasi an, fanii dinamovisti au intrat in cantonamentul echipei de la Saftica, inainte de meciul din Cupa UEFA cu TSKA Moscova, si au aruncat cu banane in Mariko Daouda, imitand sunetele facute de maimute si folosind expresii rasiste la adresa fundasului de culoare. Dupa ce a parasit formatia din Stefan cel Mare, Daouda a fost hartuit de fanii dinamovisti, “cainiilor” fiindu-le suspendat terenul de mai multe ori din aceasta cauza.

Pe fondul calificarii unui numar record de echipe romπnesti in cupele europene (doua in Liga Campionilor si cinci in preliminariile Cupei UEFA), au iesit la iveala scandalul iscat de palmaresul si culorile clubului Poli Timisoara. A existat chiar posibilitatea ca toate cluburile romanesti participante in competitiile europene, plus echipa nationala, sa fie excluse din cauza ca FRF intarzia depunctarea echipei FC Timisoara cu 6 puncte, dupa ce gruparea banateana pierduse mai multe procese la Tribunalul de Arbitraj pentru Sportv (TAS) de la Lausanne, in fata italianului Caludio Zambon. Rapid a intrat in atentia UEFA, dupa ce, la meciul cu PSG, nocturna din Giulesti s-a stins intr-un moment defavorabil giulestenilor (0-1, in minutul 110). A existat suspiciunea ca nocturna a fost afectata printr-un gest premeditat pentru ca meciul sa se rejoace. La masa verde francezii au castigat cu 3-0. Putem adauga faptul ca inspectorii UEFA au fost destul de permisivi in privinta indeplinirii tuturor normelor cerute pentru stadioanele din Romania, in vederea participarii in competitiile continentale, in anii urmatori putand exista surpriza ca anumite stadioane sa nu fie omologate pentru Liga Campionilor sau Cupa UEFA.


Din cauza lacunelor din regulamentele FRF, care nu pedepsesc scandarile rasiste sau violenta dectt cu cateva etape de suspendare a terenului sau cu disputarea meciurilor de pe teren propriu cu portile inchise, incidentele au luat amploare. A devenit obisnuinta sa-ti disputi meciul de acasa in fata tribunelor goale sau ca spectatorii sa arunce in teren cu pietre, scaune sau alte obiecte contondente. Celebrul caz “Bricheta” a fost doar varful aisbergului, in teren aruncandu-se cu practic orice de la telefoane mobile la scaune sau pietre din pavaj, in Liga 1, mai mult de jumatate dintre echipe fiind suspendate pentru nereguli de organizare sau comportamentul nesportiv al fanilor. Dinamo a scapat mai usor din cauza problemelor legate de securitate la care olandezii au fost deficitari, un atuu fiind si faptul ca oficialul FRF, Ionut Lupescu, care, desi nu a participat la sedinœa respectiva, face parte din comisia care a judecat dosarul “alb-rosilor”.

RÅZVAN ZAMFIR
Impresarul, ajuns øntre timp director executiv al campioanei CFR Cluj, a fost implicat sezonul trecut øntr-un scandal iscat de Gigi Becali. Finanœatorul Stelei a susœinut cå, øn ultima etapå a stagiunii 2004-2005, Zamfir, care la acea datå fåcea parte din staff-ul lui FC Braæov, i-a propus så trπnteascå så cumpere meciul prin mijlocirea sa. Totul a ieæit la ivealå cand impresarul a fost cooptat øn conducerea clujenilor, arbitrajul favorabil lor fiind, dupå pårerea steliætilor o consecinœå a acestui fapt.

ORLANDO VALACHE
Este cel care a stat la baza scandalului øn care a fost implicat Andrei Gheorghe, fiind cel care a realizat filmarea, øn care omul de televiziune a fost surprins fumand marijuana, dupå jumåtate de an petrecutå sub acoperire øn anturajul såu. Redactor æef-adjunct la mai multe publicaœii, precum Averea, Cancan, Star sau Ciao, Orlando a fost acuzat cå a fåcut parte din anturajul unei bandei de hoœi de maæini de lux, alåturi de nume sonore ale æuœilor de autoturisme din Capitalå: Radu Bolgiu, Hudac æi Mureæan. De asemenea, impresarul s-a aflat øn conflict cu Oana Zåvoranu, care l-a acuzat cå este un “infractor, un puæcariaæ, un traficant de droguri æi a caætigat bani din furturile de maæini”. 

ION TACHE
Preæedintele Asociaœiei Benzinarilor Particulari a ønfiinœat prima benzinårie particularå din Romania (øn februarie 1992), dupå care æi-a diversificat ramurile de activitate: construcœii de drumuri (firma Romtrade) æi aviaœie (a ønfiinœat, alåturi de vårul sau, Nelu Iordache, compania aeriana low-cost Blue Air). Dupå ce a candidat fårå succes pentrul postul de primar al localitåœii Adunaœii Copåceni øn 2004, Tache a reuæit så obœinå fotoliul de edil al urbei ilfovene øn vara acestui an. Dupå pårerea unor experœi imobiliari, omul de afaceri pregåteæte, ømpreunå cu personaje dubioase din PNL, un tun imobiliar dupå ce s-a hotårat ca øn raza comunei Adunaœii Copåceni så se construiascå noul aeroport internaœional al Bucureætiului. Dupå ce a sponsorizat fårå rezultat cateva grupe de juniori ale clubului Steaua, primarul se pregåteæte så se ønfrupte din fondurile ce vor fi alocate construcœiei æi øntreœinerii aeroportului.  

IONUŒ CHIRILÅ
Este cunoscut mai ales ca fiul marelui gazetar Ioan Chirilå æi frate al componentului formaœiei Vama Veche, Tudor Chirilå. Deæi a fost antrenor la centrul de copii æi juniori, al celei mai prolifice grupe, din care au fåcut parte Florentin Petre, Haldan, Cezar Dinu, Tararache sau Ionuœ Voicu, la seniori Chirilå nu a rupt gura targului. Actualul tehnician al arådenilor de la UTA este cunoscut øn lumea fotbalului ca un antrenor care  atunci cand preia o echipå, øæi aduce proprii jucåtori. Dacå am fi råu intenœionaœi, am putea specula cå antrenorul Chirilå, øi pune painea pe maså impresarului Chirilå. Tot el este cel care l-a dus pe Mitea la probe la formaœia spaniolå FC Barcelona B, dar dupå ce pe fir a intrat Giovani Becali, care a dorit så-l reprezinte pe jucåtor, spaniolii au refuzat achiziœionarea actualului dinamovist. 

MARIUS KALMAR
Cel mai bun prieten al cåpitanului echipei naœionale, Marius Kalmar, nu a fåcut furori pe piaœa transferurilor, cum a facut øn ziarele de scandal din Romania. Dupå o relaœie cu Adela Popescu, cu ømpåcåri, despårœiri æi cereri øn cåsåtorie, sarabanda  sentimentalå øn care a fost tarat Marius a luat sfaræit. Desi comandaserå œinute pentru nunta care trebuia så aibå loc la cateva zile distanœå de cea a lui Chivu cu Adelina Elisei, totul s-a contramandat, poate æi din cauza suspinelor pe care Dan Bordeianu, fostul iubit al telenovelistei, le transmitea prin intermediul paginilor de ziar. Cat despre licenœa de agent FIFA, credem cå o œine la loc de cinste øn vitrinå, pentru cå nu ætim despre nici un jucåtor reprezentat de el.  

Øn sprijinul fostului component al echipei naœionale de fotbal, Viorel Turcu, s-a deschis la CEC Bank un cont cu numårul RO 82 CEC EB 60508 RON 2104648. Turcu æi-a pierdut piciorul stang, care i-a fost amputat dupå o suferinœå de trei ani de zile, øn urma unei råni æi a complicaœiilor provocate de diabetul de care suferå. Campion al Romaniei cu FC Argeæ, Dinamo æi Steaua, fostul atacant se aflå momentan internat øn secœia ortopedie a Spitalului Colentina.

Viorel Turcu este campion al Romaniei la fotbal cu FC Argeæ, Dinamo æi Steaua. Nu l-am gåsit pe vreo insulå exoticå æi nici pe Coasta de Azur. L-am gåsit øntr-o rezervå a Spitalului Colentina, dupå øndelungi cåutåri. Dupå ce am øntrebat aproape o duzinå de asistente æi medici, dacå fostul internaœional se gåseæte øn øngrijirea lor, un membru al personalului æi-a amintit. „Da, pacientul cu piciorul amputat æi diabet este øn camera de tranzit”.    


Calvarul fostului fotbalist a ønceput øn 1996, cand i s-a descoperit un chist hidatic la coada pancreasului. Era antrenor - jucåtor la FC Olt æi doctorul i-a spus cå trebuie så se opereze de urgenœå, deoarece puteam muri pe teren dacå primea o loviturå øn abdomen. Dupå operaœie s-a ales cu un diabet chimic æi a devenit dependent de insulinå. A continuat så ducå boala pe picioare æi så antreneze, reuæind trei promovåri din Divizia C øn B, cu FC Olt, Cimentul Fieni æi Bragadiru. „Acum 3 ani eram antrenor øn Divizia D la Poli Timiæoara, echipa patronatå de Zambon, care o mutase la Bucureæti. Ajunsesem aici pentru cå conducåtorii de fotbal se cam fereau så må angajeze dupå ce un apropiat dåduse la ziar cå am diabet æi le era fricå så nu mor pe bancå. Æi cum un necaz nu vine niciodatå singur, mi-a cåzut mobila pe care o cåram pe piciorul drept æi oasele fiind fragile din cauza diabetului, fractura s-a vindecat foarte greu. Mi-am pus piciorul øn ghips, oasele s-au sudat greæit, øn fine, am ønceput så merg prin cartier, dar am cålcat greæit æi am suferit o fracturå de calcaneu la piciorul stang”.   

Obiænuit cu accidentårile din perioada øn care era jucåtor Viorel nu s-a dus la doctor, a pus doar gheaœå crezand cå nu e nimic grav æi rana s-a infectat. Au urmat operaœii peste operaœii, apoi o nouå agravare æi 3 luni, numai cu biopsii, incizii æi puncœii. A fost internat la Spitalul de boli infecœioase Matei Balæ, deoarece nu se ætia ce a provocat infecœia, iar dupå analize chinuitoare doctorul Florin Cåruntu a pus un diagnostic. „Piciorul s-a desumflat, dar ca øntr-un film de groazå, dupå 3 såptåmani, infecœia a revenit s-a extins la amandouå picioarele æi a ajuns aproape de coloanå. Nu mai puteam så merg, nu mai puteam så månanc, slåbisem 15 kg æi aråtam ca o stafie. Am scåpat ca prin minune, æi am fost transferat la Spitalul Colentina, unde chirurgul ortoped, Carmen Paræu, mi-a explicat cå sunt æanse mici så-mi mai påstrez piciorul. I-am spus cå dacå mai existå måcar 0,0001 % æanse voi risca, pentru a nu-mi fi amputat piciorul. M-a operat øn ianuarie 2008, æi pentru cå oasele principale erau intacte, operaœia a reuæit”.    

A urmat un tratament cu antibiotice, dar deja piciorul era deformat din cauza atator tåieturi. A ønceput så facå exerciœii æi så meargå, dar øn luna august a apårut o nouå complicaœie, zona operatå s-a umflat, iar la puœin timp i-a apårut o o ranå deschiså. Au urmat 2 såptåmani de sangeråri, a pierdut mult sange æi viaœa i-a fost din nou øn pericol. Pe 18 septembrie, piciorul cu care a marcat atatea goluri øn porœile adverse i-a fost amputat pentru a-i slava viaœa. „Carmen, soœia mea a contactat-o pe Mariana, nevasta lui Marius Låcåtuæ, care a luat dosarul æi s-a dus la medicul de la fundaœia lui Gigi Becali. Acesta l-a trimis fiului såu, Ionuœ Codorean, medic la Spitalul Militar. M-a sunat dupå douå zile æi nu ætia cum så-mi spunå pe ocolite. L-am rugat så-mi spunå-n faœå, så nu må dribleze. Mi-a replicat cå nu mai e nici o æanså, dacå vreau så tråiesc trebuie så råman fårå picior. Era uimit cum am rezistat atat de mult, cu acele dureri. Øncå nu m-am obiænuit, simt øncå mancårimi sau durere ca æi cum ar fi øncå lipit de corp. Vreau så-mi pun protezå æi så må apuc iar de antrenorat”.     

Pensia de 360 de lei nu-i ajunge nici pentru a cumpåra alimentele necesare  dietei pe care trebuie så o urmeze diabeticii. Dar nu aceasta este mahnirea sa. Este supårat cå dintre toœi foætii coechipieri, doar Låcåtuæ, Fane Iovan, Bumbescu æi Gicå Chivescu au fost langå el øn momentele grele. „Cuvantul prieten l-aæ scoate din dicœionar, i-aæ da semnificaœia de banditism. Cei pe care i-a ajutat de-a lungul timpului, mi-au øntors spatele æi nu mi-au øntors nici 1% din ce ar fi trebuit. Nu ceræesc nimic, doar un telefon æi o vorbå bunå. E o lecœie pe care am ønvåœat-o cu un preœ scump, dacå eæti båiat valabil,  lumea o så te facå så regreœi cå ai fost bun æi i-ai ajutat”   

Palmares
Viorel Turcu a jucat 252 de meciuri øn prima ligå, ønscriind 42 de goluri, ømbråcπnd tricoul unor echipe importante: FC Argeæ (1977-1982), Steaua (1982-1983 æi 1987), Dinamo (1984), FC Olt (1984-1986 æi 1988-1989). Dupå Revoluœie, fostul atacant a evoluat pentru un sezon la UTA, øn Divizia B, æi a avut æi trei experienœe externe, øn Republica Moldova, la Nistrul Chiæinåu (1990-1991), øn Ungaria, la echipa de eæalon secund Szarvasi Vasas (1991-1992) æi øn Bulgaria, la Silistra (1993). Turcu a fost selecœionat de de 7 ori øn echipa naœionalå, reuæind så ønscrie un gol, æi a jucat 11 jocuri, ønscriind 1 gol øn cupele europene. El a caætigat trei titluri de campion, cu FC Argeæ, Dinamo æi Steaua, avandu-i colegi la echipa naœionalå æi la formaœiile de club, printre alœii pe Dobrin, Balaci, Boloni, Gabor, Duckadam, Rednic, Ilie Dumitrescu, Dan Petrescu sau Gicå Hagi.  

1. Francis Bacon (22 ianuarie 1561 – 9 aprilie 1626) Cum a murit:  impanand o gaina cu zapada Francis Bacon a fost una dintre cele mai stralucite minti din Anglia secolului 16, fiind considerat initiatorul empirismului si senzualismului modern. S-a zvonit chiar ca a scris una dintre piesele lui Shakespeare. In anul 1625, intr-o dupa-amiaza geroasa de iarna lui Bacon i-a venit in minte intrebarea daca zapada ar putea fi folosita pentru conservarea alimentelor, asa cum era folosita sarea. Determinat sa afle raspunsul la intrebarea sa, Bacon a mers intr-un sat apropiat, a cumparat o gaina, s-a intors acasa, a omorat-o si apoi a iesit afara, in zapada, pentru a impana gaina cu omat. Experimentul nu i-a reusit pentru ca gaina nu a inghetat, insa Bacon s-a imbolnavit de pneumonie si a murit. A murit chiar inainte de a reusi sa gateasca gaina ce i-a provocat moartea. 2. Horace Wells (21 ianuarie 1815 – 24 ianuarie 1848) Cum a murit:  s-a sinucis cu anestezice Horace Wells a fost cel care a descoperit anestezia dentara, substanta de care in scurt timp a devenit dependent. Sub influenta cloformului de care dese ori facea abuz, Wells a incercat sa omoare doua prostituate, turnand acid sulfuric pe ele. Dentistul a fost inchis la Tombs Prison, New York. Cand efectul drogului a inceput sa dispara, Horace Wells a realizat ceea ce facuse si, in disperare de cauza s-a sinucis. Mai intai a inhalat o doza mare de cloroform, dupa care si-a taiat o artera de la picior. 3. Tycho Brahe (14 decembrie 1546 – 24 octombrie 1601) Cum a murit:  nu a mers la toaleta in timp util Brahe a fost unul dintre cei mai importanti astronomi danezi ai secolului 16. Descoperirile lui au stat la baza teoriei gravitationale. In secolul 16 a te ridica de la masa inainte ca toti ceilalti sa termine de mancat era considerata o mare insulta. Aflat la un banchet, dupa ce consumase o cantite infioratoare de alcool, dintr-un exces de politete Brahe nu s-a scuzat pentru a merge la toaleta, cu toate ca nevoia ii dadea ghiont. Vezica avea sa i se blocheze, lucru care a dus la moartea sa, 11 zile mai tarziu. Exista totusi zvonuri cum ca Brahe a murit de hiponatremie si nu de blocaj renal. 4. Attila Hunul (406 – 453) Cum a murit:  i-a curs sange din nas, in noaptea nuntii Attila a fost ultimul si cel mai puternic rege a hunilor, domnind intre anii 433-453. Sub conducerea sa, hunii au reusit sa puna stapanire pe intreaga Asie, in anul 450. In anul 453, Attila s-a casatorit cu o tanara pe nume Ildico. Cu toate ca era recunoscut pentru ferocitatea si energia cu care se desfasura pe campul de lupta, Attila, de obicei, se hranea foarte putin. Insa, in noaptea nuntii sale, Hunul a facut exces de bautura si mancare, care i-au provocat o grava  hemoragie nazala. Conducatorul hunilor a fost gasit dimineata inecat in propriul sange. 5. Eschil (525 I.H./524 I.H. – 456 I.H.) Cum a murit: un vultur i-a aruncat o testoasa in cap Eschil este considerat a fi parintele tragediei universale. In 458 I.H. Eschil a vizitat Sicilia pentru ultima oara in viata sa. In 456 se afla in orasul Gela, cand un vultur, confundandu-i chelia cu o piatra, i-a aruncat in cap o testoasa. Lovitura a fost letala pentru scriitorul grec. 6. Regele Adolf Frederick al Suediei (14 mai 1710 – 12 februarie 1771) Cum a murit: a mancat prea multa budinca Pe 12 februarie 1771, dupa o masa imbelsugata constand in caviar, crevete, hering afumat si sampanie, regele a exagerat „putin” si cu desertul, budinca fierbinte venindu-i de hac hraparetului. Regele a murit de indigestie. A ramas in istoria suedeza ca „regele care a mancat pana a crapat”. 7. Grigori Rasputin (22 ianuarie 1869 – 29 decembrie 1916) Cum a murit:  inecat, dupa ce a fost otravit, impuscat, injunghiat si lovit cu batele        Odata ce au decis ca influenta lui Rasputin asupra tarinei il faca prea primejdios pentru Imperiu, un grup de nobili l-au momit pe acesta in palatul conducatorului complotistilor, Printul Felix Iusupov. Aici, Rasputin a fost ospatat cu prajituri si cu vin in care fusese pusa cianura. Rasputin nu a fost afectat de otrava, (cantitatea de cianura folosita fiind suficienta pentru uciderea a sase persoane). Hotarat sa-si duca la indeplinire planul, Iusupov l-a impuscat pe Rasputin in piept, insa nici de data aceasta nu a reusit sa-l omoare. Iusupov l-a mai impuscat o data pe Rasputin si cand a vazut ca nici asa nu-l poate ucide, l-a lovit cu bata, l-a legat fedeles, dupa care l-a aruncat in raul Neva. Trei zile mai tarziu a fost pescuit din rau si autopsiat. Cauza mortii – inec. Bratele lui au fost gasite in pozitie verticala, ca si cum ar fi incercat sa se elibereze de legaturile cu care fusese imobilizat. 8. Isadora Duncan (27 mai 1877 – 14 septembrie 1927) Cum a murit: strangulata si cu gatul rupt Dora Angela Duncan este considerata a fi intemeietoarea dansului modern. Cu toate ca in SUA - tara sa natala - nu a prea avut succes, Isadora a fost foarte apreciata in Europa. Duncan a murit rupandu-si gatul si strangulandu-se in acelasi timp, dupa ce si-a prins esarfa la roata masinii cu care se deplasa.  9. Christine Chubbuck (24 august 1944 – 15 iulie 1974) Cum a murit: suicid in direct, la TV Chubbuck a prezentat trei stiri in primele opt minute ale telejurnalului, dupa care a urmat o stire despre un schimb de focuri ce a avusese loc cu o zi inainte, in incinta restaurantului Beef and Bottle (restaurant in cadrul aeroportului american Sarasota-Bradenton). Managementul restaurantului nu a permis televiziunii sa prezinte imagini de la fata locului, asa ca in timpul ce ar fi trebuit sa fie acoperit cu videoul, Chubbuck le-a spus telespectatorilor ca din moment ce postul de televiziune la care lucra, Channel 40, ii obisnuise cu sange, le va da o premiera mondiala, si anume o tentativa de suicid. Dupa aceasta, prezentatoarea a scos un revoler si s-a impuscat in cap. In primele secunde echipa a fost prea socata ca sa poata reactiona in vreun fel. Colegii sinucigasei au declarat ca in prima instanta au crezut cu totii ca prezentatoarea le-a facut o gluma proasta, dar cand au vazut modul in care ii zvacnea trupul si-au dat seama ca era totul real. 10. Sharon Lopatka (20 septembrie 1961 – 16 octombrie 1996)Cum a murit: s-a oferit pentru a fi torturata si omorata Sharon Lopatka locuia in Hampstead (Maryland, SUA) si se ocupa cu promovarea filmelor porno pe Internet. Tot pe Internet femeia a cautat un voluntar care sa o tortureze si sa o omoare. Dupa mai multe incercari esuate, cu voluntari neseriosi, Sharon a gasit unul care i-a indeplinit dorinta. Glass (criminalul) si Lopatka au tinut legatura via e-mail, dupa care s-au intalnit in Carolina de Nord pentru a-i satisface dorinta. Dupa cateva zile de tortura, Glass a omorat-o pe Lopatka, stranguland-o cu un fir de nailon.